Efectele degenerative asupra creierului cauzate de ateroscleroză

Afecțiunile numite boli neurodegenerative se caracterizează printr-o disfuncție progresivă și pierdere neuronală, în urma acumulării unor proteine cu proprietăți fizico-chimice alterate. Alterarea conexiunilor neuronale influențează mișcarea, vorbirea, memoria, dar și alte funcții ale creierului, în funcție de zonele unde se manifestă modificările la nivelul sistemului nervos central.

În acest articol trecem în revistă cele mai frecvente efecte neurodegenerative, dar și tipurile de depresie, pentru că există o legătură încă insuficient cercetată între afectarea arterelor și manifestarea depresiei. De asemenea, explicăm cum se stabilește diagnosticul și tratamentul de depresie, dar și care sunt remediile naturiste pentru ateroscleroză și depresie.

• Ce înseamnă ateroscleroza?
  • Care sunt factorii ce favorizează apariția aterosclerozei?
• Care sunt efectele degenerative asupra creierului?
  • Cele mai frecvente efecte neurodegenerative
• Câte tipuri de depresie există?
  • Tulburare depresivă majoră
  • Distimie (depresie nevrotică)
  • Tulburare bipolară
  • Depresia psihotică
  • Depresia postpartum
  • Tulburare afectivă sezonieră
  • Cum este diagnosticată depresia
  • Cum se tratează depresia
• Remedii naturiste
  • Remedii naturiste pentru ateroscleroză
    • Coaja de lămâie
    • Pătrunjel
    • Suc de sfeclă, morcov, spanac
    • Miere de albine
    • Ceapă/usturoi
  • Remedii naturiste pentru depresie

Ce înseamnă ateroscleroza?

Termenii de arterioscleroză și ateroscleroză sunt diferiți, dar în limbajul comun ei sunt folosiți pentru a descrie același proces. În literatura medicală însă:

• arterioscleroza este un proces prin care arterele (care transportă oxigenul și substanțele nutritive de la inimă la restul organelor și țesuturilor) se rigidizează, împiedicând astfel circulația sângelui.
• ateroscleroza este un tip de arterioscleroză și presupune acumularea de grăsime, colesterol, calciu, fibrină, deșeuri celulare pe pereții arterelor (plăci de aterom), ceea ce împiedică fluxul sanguin. Această placă poate favoriza apariția trombilor (cheagurile de sânge). Ateroscleroza reprezintă o importantă cauză de deces în lume, foarte multe persoane suferă de ateroscleroză dar nu știu (1). Ateroscleroza este o boală lentă, progresivă, care poate începe încă din copilărie. În unele cazuri ea poate progresa rapid (2).

Ateroscleroza poate afecta majoritatea arterelor din organism (inimă, creier, brațe, picioare, pelvis, rinichi), iar numele afecțiunii este diferitm în funcție de zona afectată:

• boala coronariană: acumularea plăcii în arterele inimii.
• boala arterială periferică: acumularea plăcii în arterele picioarelor, brațelor, pelvisului.
• boala arterei carotide: acumularea plăcii la nivelul gâtului (se reduce astfel fluxul de sânge spre creier).
• stenoza arterei renale: acumularea plăcii în arterele care furnizează sânge rinichilor.
• boala arterei vertebrale: este ateroscleroza în arterele care furnizează sânge în partea din spate a creierului.
• ischemia arterei mezenterice: înseamnă acumularea plăcii în arterele care alimentează intestinele cu sânge (1).

Care sunt factorii ce favorizează apariția aterosclerozei?

Factorii de risc care favorizează apariția aterosclerozei sunt:

• nivelurile ridicate de colesterol și trigliceride (un tip de grăsime);
• hipertensiunea arterială;
• fumatul;
• diabetul de tip 1;
• obezitatea;
• sedentarismul;
• dieta bogată în grăsimi saturate (2);
• inflamația dintr-o cauză necunoscută (niveluri ridicate de proteină C, un marker al inflamației);
• boli precum: artrită, lupus, psoriazis, boală inflamatorie intestinală (3).

Care sunt efectele degenerative asupra creierului?

Efectele degenerative asupra creierului se numesc efecte neurodegenerative (pierdere de neuroni). Acestea au la bază un mecanism comun care poate duce la disfuncție cerebrală: stresul oxidativ, afectarea substanței albe, procese inflamatorii în vasele de sânge sau în parenchimul cerebral. Efectele acestor mecanisme care nu sunt îndeajuns studiate duc la declanșarea bolilor neurodegenerative, afecțiuni incurabile și debilitante. În cazul unor astfel de boli, tratamentul ajută la ameliorarea simptomelor fizice sau mintale, sau la o progresie lentă a afecțiunii, însă nu există un tratament care poate stopa degenerarea celulelor nervoase. Riscul de boli neurodegenerative crește odată cu înaintarea în vârstă și implică deficiențe neurologice și pierderea treptată a capacității cognitive, de mișcare sau senzorială. Un rol important îl joacă moștenirea genetică, mediul și stilul de viață.

Cele mai frecvente efecte neurodegenerative

Bolile neurodegenerative sunt clasificate în:

• tulburări degenerative ale creierului: pierderi de memorie, schimbări de personalitate, echilibru precar;
• tulburări degenerative ale nervilor: este afectată capacitatea de mișcare;
• disfuncții la nivelul mielinei (scleroza multiplă).

Iată care sunbt cele mai frecvente afecțiuni neurodegenerative:

• boala Alzheimer: este cea mai frecventă formă de demență, o afecțiune neurologică degenerativă progresivă care apare la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și care se manifestă prin probleme de memorie, gândire, comportament. Afecțiunea are 3 etape: în prima pacientul are pierderi de memorie dar este funcțional, în a doua nu mai poate comunica eficient, este iritat, confuz și nu mai poate fi independent, iar în a treia nu mai reacționează la stimuli exteriori, se mișcă sau vorbește cu mare dificultate.
• boala Parkinson: este o afecțiune progresivă ce afectează sistemul nervos (zonele care se ocupă de mișcare). Neuronii care se degradează sunt cei care produc dopamină, substanța responsabilă de transmiterea unor semnale sinapselor neuronilor.
• boala Huntington: este o afecțiune rară care se manifestă prin declin copgnitiv, probleme de coordonare și tulburări de comportament. Este provocată de o anomalie genetică, cel mai frecvent apare între 30-40 de ani.
• scleroza multiplă: este o afecțiune potențial invalidantă a sistemului nervos central (creier și măduva spinării), cauzată de demielinizarea inflamatorie și degenerarea axonală. Simptomele diferă foarte mult de la o persoană la alta și pe parcursul bolii.

Legătura dintre depresie și ateroscleroză se poate face prin inflamații și disfuncții ale endoteliului (epiteliu care formează tunica internă a unor cavități închise ale corpului). Cu toate acestea, este nevoie de cercetare suplimentară în acest sens, pentru că mecanismele acestea nu sunt pe deplin înțelese. Din ceea ce se cunoaște până acum, există mai multe căi fiziopatologice implicate în relația dintre simptomele depresiei și ateroscleroză (manifestările clinice și progresia afecțiunii).

Câte tipuri de depresie există?

Este firesc să ai zile când te simți trist, dar dacă astfel de momente apar des și îți afectează viața de zi cu zi este posibil să suferi de depresie, o afecțiune care poate fi tratată medicamentos, cu ajutorul unui terapeut și prin modificarea stilului de viață. Există mai multe tipuri de depresie.

Tulburare depresivă majoră

Este o tulburare de dispoziție care se manifestă mai mult de două săptămâni prin următoarele simptome:

• stare de spirit scăzută;
• lipsă de interes pentru activități preferate anterior;
• pierdere în greutate/creștere în greutate;
• modificări în ceea ce privește somnul;
• oboseală;
• sentiment de lipsă de valoare, disperare, vinovăție;
• gânduri de sinucidere.

Tulburarea depresivă majoră poate fi ușoară, moderată, severă și poate afecta persoane indiferent de vârstă sau sex. Simptomele resimțite de pacienți pot fi severe.

Distimie (depresie nevrotică)

Distimia este o tulburare depresivă persistentă, o depresie ușoară, de lungă durată. Simptomele sunt mai puțin severe decât în cazul tulburării depresive majore, dar simptomele se manifestă vreme mai îndelungată (doi ani sau mai mult). Pentru că simptomele nu afectează major viața este posibil ca pacientul să nu știe că este depresiv. Distimia se poate trata prin: psihoterapie, medicație (antidepresive), modificări ale stilului de viață (dietă echilibrată și sănătoasă, exerciții fizice regulare, somn).

Tulburare bipolară

Tulburarea bipolară este un tip de depresie în care pacientul oscilează între perioade de dispoziție anormal de ridicată (euforie) și episoade depresive. Deoarece tulburarea bipolară include perioade de euforie dar și de depresie, tratamentul poate fi diferit. Medicul poate recomanda litiu (un stabilizator de dispoziție). Psihoterapia poate ajuta de asemenea pacientul să-și dea seama ce declanșează euforia și depresia și să le poată gestiona mai bine.

Depresia psihotică

Depresia psihotică (psihoză depresivă) este atunci când o persoană experimentează un episod depresiv major, acompaniat cu simptome psihotice. Simptomele psihozei includ: halucinații, anxietate, agitație, confuzie, paranoia. Unele simptome ale psihozei sunt asemănătoare cu ale tulburării depresive majore: dificultăți de concentrare, tulburări de somn, izolare socială, gânduri sinucigașe.

Depresia postpartum

Depresia postpartum este un tip de depresie care afectează unele femei după naștere și este legată de schimbările hormonale majore care au loc în timpul sarcinii. După naștere, nivelurile de estrogen și progesteron scad rapid, ceea ce duce la modificări la nivelul creierului și schimbări de dispoziție. Unele femei pot experimenta de asemenea psihoza postpartum, o afecțiune de sănătate mintală în care depresia este însoțită de confuzie și halucinații. Schimbarea stilului de viață poate reduce simptomele depresiei postpartum.

Tulburare afectivă sezonieră

Tulburarea afectivă sezonieră este un tip de depresie care urmează un tipar sezonier. Cele mai multe persoane experimentează acest tip de depresie pe timpul iernii (depresia de iarnă), în vreme ce alte persoane se simt bine iarna, dar sunt deprimate în timpul verii. Schimbarea de dispoziție este legată de o lipsă de vitamina D (4).

Cum este diagnosticată depresia

Există o serie de criterii de care medicul specialist ține seama pentru a pune diagnosticul de tulburare depresivă majoră. Astfel, pacientul:

• prezintă cel puțin 5 simptome de depresie;
• prezintă simptomele în fiecare zi, cea mai mare parte a zilei, timp de cel puțin 2 săptămâni;
• trebuie să-și piardă interesul pentru aproape toate activitățile.

Simptomele depresiei includ:

• stare de spirit depresivă;
• pierderea interesului pentru aproape toate activitățile;
• modificarea apetitului;
• tulburări de somn;
• oboseala;
• comportament agitat;
• vorbire rapidă;
• sentiment de vinovăție excesiv sau inadecvat;
• sentiment de lipsă de valoare;
• gânduri de moarte, gânduri de sinucidere.

Criteriile sunt ușor diferite pentru copii și adolescenți, aceștia pot fi mai degrabă iritați decît triști.

Diagnosticul depresiei implică excluderea unor afecțiuni de sănătate mintală care pot provoca simptome similare:

• tulburare bipolară;
• tulburări legate de consumul de alcool sau consumul de substanțe;
• schizofrenie, tulburări psihotice.

Medicul specialist evaluează severitatea depresiei și ajută la elaborarea unui plan de tratament. Se crede că pierderea interesului pentru diverse activități indică depresie severă (5).

Cum se tratează depresia

Tratamentul pentru depresie implică medicamente și psihoterapie, dar tratamentul depinde de severitatea depresiei. În cazurile ușoare psihoterapia este suficientă. Tratamentul în cazul depresiei poate fi de lungă durată, sau poate fi schimbat, în funcție de efecte și de evaluarea afecțiunii.

Modificarea stilului de viață poate fi de asemenea de ajutor (urmarea unei diete sănătoase, efectuarea exercițiilor fizice periodice) (5).

Remedii naturiste

Remedii naturiste pentru ateroscleroză

Cele mai importante remedii naturiste pentru ateroscleroză sunt:

Coaja de lămâie

Este unul dintre cele mai eficiente remedii naturiste pentru tratarea aterosclerozei, pentru că are un conținut mare de vitamina P, care consolidează sistemul arterial.

Pătrunjel

Pătrunjelul conține substanțe care ajută la buna funcționare a vaselor de sânge. Pătrunjelul poate fi consumat sub formă de ceai.

Suc de sfeclă, morcov, spanac

Sfecla este benefică în cazul pacienților cu ateroscleroză, pentru că acționează asupra depozitelor de calciu neorganic.

Miere de albine

Mierea este un remediu eficient în tratarea aterosclerozei, pentru că este ușor de digerat și de asimilat. Se recomandă o linguriță de miere de albine cu apă și sucul de la jumătate de lămâie.

Ceapă/usturoi

Ceapa și usturoiul ajută la prevenirea aterosclerozei, de aceea este bine ca aceste legume să fie introduse în dieta zilnică.

Remedii naturiste pentru depresie

Depresia nu poate fi prevenită, dar pot fi reduși factorii de risc, cum ar fi stresul. Iată cele mai bune metode:

• luminoterapie: expunerea la lumină puternică poate atenua depresia de iarnă, scăzând nivelul melatoninei și crescând nivelul serotoninei. Pentru o expunere la lumină adecvată se recomandă: ieșirea în aer liber cel puțin jumătate de oră, la mijlocul zilei, precum și folosirea la maximum a luminei de zi.
• fitoterapia: sunătoarea este recomandată pentru cazurile de depresie ușoară, cu toate acestea nu se recomandă consum de sunătoare în cazul în care pacientul are prescris un tratament, pentru că sunătoarea interacționează cu antidepresivele.
• aromaterapie: se recomandă băi calde în care s-au pus câteva picături de ulei de levănțică, mușețel, bergamotă, trandafir.

Cele mai multe persoane nu țin seama de efectele degenerative asupra creierului, pentru că simptomele nu sunt vizibile de la început. Bolile neurodegenerative acționează progresiv, iar simptomele pot fi adesea trecute cu vederea. Trebuie să reținem însă că impactul efectelor neurodegenerative este profund, iar consecințele se manifestă pe termen lung.

De aceea, este important nu numai să mergem la medic atunci când apar primele semne de boală, dar și atunci când creierul este afectat de stilul de viață, sau de factori de mediu. Excesele pe care le facem în fiecare zi afectează sănătatea creierului mai puternic decât ne-am aștepta. Nu toate afecțiunile se pot trata, dar simptomele se pot ameliora.

Disclaimer
Dacă aveți întrebări sau nelămuriri medicale, vă rugăm să discutați cu medicul dumneavoastră. Articolele noastre medicale conțin informații și cercetări medicale importante, oferite de entități medicale de renume. Cu toate acestea, ele nu reprezintă un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul specialist.

Acest articol a fost realizat în baza informațiilor preluate din următoarele surse:

1. National Heart, Lung, and Blood Institute, „What is atherosclerosis?”: https://www.nhlbi.nih.gov/health/atherosclerosis
2. Johns Hopkins Medicine, „Atherosclerosis”: https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/atherosclerosis
3. Mayo Clinic, „Arteriosclerosis/atherosclerosis”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/arteriosclerosis-atherosclerosis/symptoms-causes/syc-20350569
4. SuccessTMS, „6 types of depression: major, minor, manic & more”: https://successtms.com/blog/types-of-depression
5. Medical News Today, „How does a person receive a depression diagnosis?”: https://www.medicalnewstoday.com/articles/how-is-depression-diagnosed