AVC (accident vascular cerebral): cauze, tratament și recuperare

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecțiune medicală gravă care necesită intervenție medicală imediată. Înțelegerea acestei condiții, a modului în care se manifestă și a impactului său asupra vieții pacienților este de ajutor pentru prevenire și recuperare. Acest articol oferă o privire de ansamblu asupra AVC-ului, explorând aspectele esențiale legate de cauze, tratament și procesul de recuperare.

Ce este un AVC (accident vascular cerebral)?

Ce înseamnă AVC? Accidentul vascular cerebral, pe scurt, AVC, cunoscut și ca atac cerebral, este o afecțiune foarte gravă care are efecte rapide și negative asupra creierului. AVC-ul apare atunci când alimentarea cu oxigen a unei anumite părți din creier este redusă sau întreruptă [1].

În lipsa oxigenului, celulele de la nivelul creierului încep să moară la doar câteva minute de la instalarea afecțiunii, prin urmare atacul cerebral reprezintă o urgență medicală, care necesită tratament imediat.

Am adunat în rândurile următoare toate informațiile care ți-ar putea fi de folos pentru a înțelege mai bine această afecțiune, pentru a ști cum o poți identifica și pentru a lua imediat măsuri atunci când observi primele semne de AVC la o persoană apropiată din viața ta. De asemenea, pot exista și simptome mai puțin cunoscute ale unui AVC.

Care sunt simptomele unui AVC?

Cunoașterea simptomelor unui AVC (accident vascular cerebral) te poate ajuta să salvezi viața cuiva apropiat sau chiar pe a ta. Astfel, dacă sesizezi prezența vreunui simptom care ți-ar putea semnaliza că tu sau cineva apropiat s-ar putea confrunta cu un AVC, ia imediat măsuri și apelează numărul unic de urgențe 112.

Iată care sunt cele mai frecvente simptome ale unui AVC [2]-[3]:

• paralizie totală sau parțială; 
• amorțeală la nivelul feței sau al membrelor;
• stare de confuzie;
• senzație bruscă de slăbiciune;
• probleme de vorbire;
• probleme respiratorii;
• durere severă de cap, însoțită sau nu de vărsături și stare de amețeală;
• probleme legate de înțelegerea cuvintelor;
• pierderea cunoștinței;
• pierderea echilibrului;
• dificultăți de mers;
• tulburări de vedere, fie la unul, fie la ambii ochi.

E important să reții că o persoană adultă poate suferi și de un mini AVC, iar simptomele sunt identice. Însă, în acest caz, AVC-ul durează doar două ore. Persoana respectivă poate avea una sau mai multe astfel de manifestări de-a lungul vieții. Măsurile, în acest caz, sunt identice cu cele pe care trebuie să le iei în cazul unui accident vascular cerebral, adică să ceri ajutorul personalului de specialitate la numărul unic de urgențe.

Tipuri de AVC

Există trei tipuri de AVC, iar identificarea acestora este necesară pentru stabilirea planului de tratament:

AVC ischemic 

AVC-ul ischemic (atacul ischemic) este cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral, care se caracterizează prin blocarea sau îngustarea circulației sangvine din artera care transportă oxigen către creier. Blocarea sau îngustarea vaselor de sânge poate fi cauzată cel mai adesea de cheagurile de sânge, dar și de depozitele de grăsime care se acumulează în artere.

Atac ischemic tranzitoriu

Atacul ischemic tranzitoriu, cunoscut și ca mini AVC sau AIT, se caracterizează prin manifestarea temporară a simptomelor, fluxul sangvin de la nivelul creierului fiind blocat, de regulă, maximum cinci minute. Simptomele sunt asemănătoare cu cele întâlnite la accidentul vascular ischemic.

Atacul ischemic tranzitoriu poate fi un semnal de alarmă pentru un viitor AVC, astfel că și el necesită control medical imediat, în ciuda ameliorării simptomelor. În acest mod, poate fi prevenit un viitor accident vascular cerebral.

Accident vascular hemoragic

Accidentul vascular hemoragic se produce atunci când un vas de sânge de la nivelul creierului se rupe sau pierde sânge. Hemoragiile se împart în două categorii:

• hemoragie cerebrală, frecvent întâlnită și caracterizată prin inundarea cu sânge a țesutului din jurul arterei cerebrale;
• hemoragie subarahnoidiană, caracterizată prin sângerarea în zona dintre creier și țesutul subțire care îl acoperă.

Cauzele unui AVC (accident vascular cerebral)

De cele mai multe ori, incidența unui AVC este pusă pe seama blocării unei artere. În situația unui AVC hemoragic, motivul instalării acestuia este, după cum am văzut, scurgerea sau ruperea unui vas de sânge. O întrerupere periodică a fluxului sangvin către creier, cunoscut în lumea medicală sub termenul de atac ischemic tranzitoriu, nu are efecte negative permanente.

Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic

Se pare că aproximativ 80% dintre accidentele vasculare cerebrale sunt reprezentate de accidentele vasculare cerebrale ischemice [2]. Astfel de tulburări apar în momentul în care arterele de la nivelul creierului se îngustează sau blochează, acest fapt determinând un flux de sânge redus, cunoscut și sub denumirea de ischemie. Iată care sunt cel mai de întâlnite accidente ischemice:

• infarctul trombotic – cunoscut și sub numele de accident cerebral trombotic. Acesta apare atunci când într-una dintre artere care transportă sângele către creier se formează un cheag, adică un tromb. Printre cele frecvent întâlnite cauze ale infarctului trombotic se numără și depunerile grase, denumite plăci, care se acumulează în artere și determină un flux sangvin redus, adică ateroscleroza. 
• embolismul vascular cerebral – acesta apare atunci când un cheag de sânge, care poartă numele de embolus, ori resturi dintr-un cheag se formează departe de creier, de cele mai multe ori la nivelul inimii, și se depozitează în arterele cerebrale restrânse.

Cauzele atacului ischemic tranzitoriu

Cauza acestui tip de AVC, la fel ca în cazul accidentului vascular cerebral ischemic, este reprezentată de cheagurile de sânge care blochează doar temporar fluxul sângelui către creier. 

Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic

Apariția unui accident vascular cerebral hemoragic se datorează unui vas de sânge de la nivelul creierului, care suferă o ruptură sau scurgeri. Vasele de sânge pot fi afectate, în această situație, din mai multe motive, printre care și:

• tensiunea arterială crescută, care nu este ținută sub control și care mai poartă și numele de hipertensiune arterială;
• suprasolicitarea cu autocoagulante, adică prin intermediul unor diluanți sangvini;
• punctele slabe în pereții vaselor de sânge, cunoscute ca anevrisme.

O altă cauză a accidentului vascular hemoragic, cu o incidență mai redusă însă, poate fi și ruperea unei încurcături anormale a vaselor de sânge cu pereții subțiri, care poartă numele de malformații arteriovenoase.

Factori de risc pentru AVC

Există mai mulți factori care pot declanșa apariția unui accident vascular cerebral, iar cei mai cunoscuți dintre aceștia sunt:

• fumatul sau expunerea la fumul de țigară, cunoscut drept fumat pasiv;
• diabetul;
• apneea în somn;
• nivelul ridicat al colesterolului;
• tensiunea arterială cu o valoare mai mare de 120/80; 
• antecedentele personale sau familiale de accident vascular cerebral, infarct miocardic sau atac ischemic tranzitoriu (accident vascular tranzitoriu); 
• bolile cardiovasculare, precum insuficiența cardiacă, anumite defecte cardiace, infecții cardiace sau ritm cardiac anormal;
• vârsta înaintată – este cunoscut faptul că persoanele în etate prezintă un risc ridicat de AVC decât cele tinere;
• sexul – potrivit statisticilor, bărbații sunt mai predispuși să facă un AVC;
• pilulele contraceptive – terapiile hormonale care includ estrogen ridică riscul unui AVC;
• obezitatea sau supraponderabilitatea;
• lipsa unei activități fizice regulate, sedentarismul;
• consumul excesiv de alcool;
• consumul de droguri tari, precum cocaina sau metamfetaminele.

În continuare vom detalia legăturile care există între anumiți factori de risc și accidentul vascular cerebral.

Riscul de accident vascular cerebral și anticoncepționalele

Multe femei din România au ales ca metodă contraceptivă pilulele anticoncepționale, iar dacă te gândești și tu să optezi pentru ele, e bine să știi că acestea reprezintă un factor de risc important, însă doar în cazul în care intervin peste alți factori cu potențial pentru declanșarea unui accident vascular cerebral. 

Mai exact, studiile arată că o combinație între anticoncepționalele care conțin estrogen și orice alt factor declanșator din lista de mai sus poate reprezenta, într-adevăr, un motiv de îngrijorare pentru femeile care vor să se ferească de un AVC. Acest lucru este valabil mai ales după vârsta de 30 de ani [3]. În plus, pilulele contraceptive pot crește riscul de infarct miocardic [4]. 

Stresul și riscul de AVC (accident vascular cerebral)

Studiile medicale realizate de-a lungul timpului au arătat că persoanele care au locuri de muncă solicitante, stresante prezintă un risc cu 22% mai mare de a face un accident vascular cerebral, în comparație cu persoanele care au un job la care merg cu plăcere [5].

Termenele-limită foarte reduse, presiunea psihologică pe care șefii o pot pune asupra angajaților, echipa destrămată pot reprezenta, în timp, adevărați factori de risc în ceea ce privește instalarea unui AVC. 

Fumatul și riscul de accident vascular cerebral

Fumătorii în vârstă, care suferă de migrene, prezintă un risc ridicat de a face un accident vascular cerebral. Pe lângă multe alte probleme de sănătate cu care aceștia se pot confrunta, fumatul îi poate aduce cu un pas mai aproape de un AVC, conform unor studii de specialitate. Mai exact, un fumător este de trei ori mai predispus să facă un AVC decât o persoană care nu fumează [1]. 

Femeile și AVC-ul

Accidentul vascular cerebral (AVC) poate afecta pe oricine, la orice vârstă, dar afectează disproporționat femeile. Mai multe femei mor din cauza AVC-ului, au rezultate mai slabe după un AVC și trăiesc cu efectele acestuia. De asemenea [4]:

• femeile se confruntă cu mai multe provocări în timpul recuperării medicale. Deși AVC-ul poate părea o problemă de sănătate egală pentru toți, realitatea este că femeile sunt mai vulnerabile și au nevoie de o atenție specială în prevenirea și tratamentul acestei afecțiuni [4];
• corpurile femeilor nu sunt la fel ca ale bărbaților și AVC-ul le afectează diferit în diverse etape ale vieții. Riscul de AVC este mai mare în timpul sarcinii, iar pe măsură ce corpurile femeilor se adaptează la menopauză, riscul crește din nou [4];
• femeile în vârstă sunt deosebit de vulnerabile: ele sunt cele mai susceptibile să sufere un AVC, iar AVC-urile lor sunt cele mai severe și cu rezultate mai slabe. Aceste diferențe fiziologice subliniază necesitatea unor abordări personalizate în prevenirea și tratamentul AVC-ului la femei, pentru a le proteja sănătatea și independența [4];
• viețile femeilor sunt, de asemenea, diferite de cele ale bărbaților. Ele sunt obișnuite să fie îngrijitoare, nu să fie îngrijite de alții, iar aceasta este și percepția generală despre ele. Această dinamică socială poate complica procesul de recuperare după un AVC, deoarece femeile pot întâmpina dificultăți în a accepta ajutorul și în a-și schimba rolul în familie și societate [4]. 

Este important să recunoaștem și să abordăm aceste aspecte pentru a oferi un sprijin complet și eficient femeilor care au suferit un accident vascular cerebral și fac recuperare medicală. Înțelegerea și adaptarea la aceste diferențe pot face o diferență semnificativă în calitatea vieții și în succesul recuperării femeilor afectate de AVC.

Acordarea primului-ajutor în caz de AVC (accident vascular cerebral)

Primul-ajutor este esențial în cazul accidentului vascular cerebral, indiferent de tipul său. Prima metodă de prim-ajutor se numește testul F.A.S.T. Iată cum se aplică: 

F (face/față): cere-i persoanei care prezintă simptome de AVC să zâmbească, pentru a vedea dacă gura e căzută într-o parte sau dacă are fața asimetrică;

A (arms/brațe): cere-i să ridice simultan ambele brațe deasupra capului, pentru a vedea dacă unul dintre ele este inert sau mai jos decât celălalt; 

S (speech/vorbire): cere-i să rostească un enunț simplu, pentru a putea vedea dacă articulează sau nu cuvintele; 

T (time/timp): dacă observi oricare dintre simptomele anterior menționate, este crucial să apelezi de urgență la 112. Menționează prezența acestor semne de accident vascular, precum și ora la care a început manifestarea simptomelor. 

Metode de diagnostic pentru AVC 

După cum ai aflat deja, este crucial să apelezi imediat la medic dacă observi semne ce ar putea indica prezența unui AVC sau a unui mini-AVC. Important de reținut e și faptul că tratamentul pentru AVC este eficient doar dacă atacul cerebral este diagnosticat în cel mult trei ore de la debutul manifestării simptomelor.

În general, se folosesc trei metode pentru diagnosticarea accidentului vascular cerebral, și anume:

Examinare neurologică

Prin examinarea neurologică, medicul vrea să afle detalii despre producerea evenimentului (simptome, durată), prin urmare este recomandat ca pacientul să fie însoțit de persoana care a fost lângă el pe durata manifestării simptomelor. 

Ulterior, medicul evaluează starea fizică a pacientului, precum și eventualele modificări produse de AVC. Astfel, acesta verifică pulsul, tensiunea arterială, starea în care se află vasele de sânge din structura ochilor.

Analize de sânge

Un set de analize de sânge este important pentru a observa viteza de coagulare a sângelui, nivelul glicemiei, prezența unei infecții în organism sau a altor dezechilibre care ar fi putut determina simptomele specifice unui accident vascular cerebral.

Teste imagistice 

Teste imagistice precum RMN-ul cerebral și CT-ul cerebral (computer tomograf) ajută la identificarea zonei afectate a creierului. Totodată, ele permit verificarea posibilelor țesuturi afectate, cauzate fie de un AVC ischemic, fie de o eventuală hemoragie intracerebrală. 

Mai mult decât atât, ecografia Doppler este folosită pentru examinarea în detaliu a fluxului sangvin de la nivelul arterelor carotide și a posibilelor depozite de grăsime de pe acestea. 

Un alt tip de ecografie recomandat este ecografia de cord, prin care se examinează inima și, astfel, posibilele cheaguri din această zonă, ce ar fi putut porni ulterior către creier.

Posibile complicații ale unui AVC 

Un accident vascular cerebral poate avea urmări grave, chiar fatale. Cu toate acestea, cazurile care se pot recupera, dacă ajung cât mai curând la medic, sunt numeroase. 

Un AVC poate provoca dizabilități temporare sau permanente, mai ușoare sau mai grave, în funcție de cât timp trece de la încetarea fluxului sangvin și până la revenirea la normal, dar și în funcție de partea creierului care a fost mai afectată. Printre complicațiile frecvent întâlnite se numără:

• dificultate în vorbire sau la înghițit;
• pierderea totală sau parțială a memoriei;
• dificultate în a gândi;
• paralizie totală sau parțială;
• schimbări comportamentale;
• durere, amorțeală sau alte manifestări ciudate în partea corpului care a fost mai afectată (aici se face distincția între accidentele vasculare cerebrale pe partea stângă și accidentele vasculare cerebrale pe partea dreaptă). 

Recuperarea după un accident vascular cerebral și tratamentul recomandat pentru AVC

Recuperarea după un AVC poate dura de la câteva săptămâni la câțiva ani și poate fi realizată corect numai în centre specializate de recuperare după AVC. Programul de reabilitare poate implica mai multe specialități, așadar poate fi vorba de munca în echipă a mai multor medici. Printre aceștia se pot număra:

• logopezi;
• psihiatri;
• asistenți sociali;
• fiziokinetoterapeuți;
• terapeuți ocupaționali;
• nutriționiști;
• ortopezi.

Importanța ședințelor de recuperare medicală dupa un AVC

Ședințele de recuperare medicală sunt o etapă esențială a planului de îngrijire a pacientului cu AVC, inclusiv în planul de îngrijire a vârstnicilor care au făcut accident vascular cerebral.

Dacă o persoană apropiată din familia ta a suferit un accident vascular cerebral, ai putea lua în considerare opțiunea de a o caza într-un cămin pentru bătrâni care oferă servicii de îngrijire a vârstnicilor în perioada de recuperare. 

Sigur, e foarte important să știi, înainte de orice altceva, cum abordezi subiectul, pentru că rezidența într-un cămin de bătrâni este o temă de discuție care presupune multă răbdare, înțelegere și empatie. Prin urmare, este esențial să-l ajuți pe părintele sau bunicul tău să se simtă înțeles și să-i transmiți mesajul că îi dorești ce e mai bine pentru el și pentru sănătatea sa, și nicidecum să-l lași să creadă că va fi abandonat. Dimpotrivă: asigură-l că îl vei vizita cât de des vei putea și, dacă ai această posibilitate, că vei opta pentru un centru aflat în apropierea locuinței tale.

De asemenea, este important să-i prezinți beneficiile îngrijirilor paliative pentru vârstnici. Astfel, el va înțelege cum îl vor ajuta, concret, serviciile medicale pe care le punem la dispoziția rezidenților din căminele Affinity:

• rezidenții primesc îngrijire medicală corespunzătoare, pe perioadă limitată sau nelimitată, centrele noastre fiind dotate cu echipamente de ultimă generație;
• rezidenții sunt monitorizați în permanență, 24/7, în căminele Affinity fiind prezent în fiecare zi și un medic primar generalist;
• personalul nostru se ocupă de administrarea zilnică a tratamentului recomandat conform schemei.

Mai mult decât atât, rezidenții care, din cauza unui AVC sau a altor afecțiuni, nu se mai pot deplasa beneficiază de ajutor și în acest sens din partea personalului Affinity. 

Esențiale în planul de recuperare a pacienților cu AVC sunt și ședințele de kinetoterapie și, eventual, masaj. În centrele noastre, fiecare pacient beneficiază de un program personalizat de recuperare medicală, care include ședințe zilnice de fizioterapie, kinetoterapie și masaj, desfășurate în spații sigure și special amenajate. În centrul Affinity Domenii Plaza, acestea pot fi însoțite de ședințe de saună și gimnastică, căminul fiind dotat cu un centru SPA de ultimă generație. Dacă te interesează un astfel de plan de recuperare, poți consulta pagina Tarife. 

Metode de prevenție AVC

Adoptarea unui stil de viață echilibrat este principala metodă de prevenție a unui atac vascular cerebral. Acesta constă mai ales în: 

• formarea unui stil alimentar sănătos (reducerea cantității de sare, evitarea mâncărurilor bogate în colesterol, reducerea consumului de zahăr, integrarea fructelor și legumelor în meniul zilnic); 
• renunțarea la fumat;
• renunțarea la alcool/consumarea alcoolului cu moderație;
• efectuarea regulată a exercițiilor fizice;
• menținerea greutății în parametri optimi;
• menținerea tensiunii arteriale în parametrii optimi, conform indicațiilor medicului specialist.

Planuri alimentare

Un alt beneficiu pe care îl oferă căminele Affinity se referă la planurile alimentare și de activitate fizică personalizate în funcție de nevoile și posibilitățile (de mișcare) ale fiecărui pacient. Așadar, dacă o persoană dragă din familia ta a suferit de un mini-AVC și vrei să o ajuți să prevină apariția unui posibil AVC, îi poți vorbi și despre aceste servicii.

Cazarea într-un cămin de bătrâni a unui pacient care a suferit un accident vascular cerebral sau un mini-AVC este o alegere înțeleaptă pentru sănătatea sa, pentru că aici beneficiază de servicii de îngrijire adaptate nevoilor și afecțiunii sale. 

Mai mult decât atât, în cazul pacienților care, în urma unui AVC, nu se mai pot deplasa, rezidența într-unul dintre căminele Affinity îl va ajuta să aibă parte de servicii medicale și de îngrijire potrivite pentru persoanele care devin dependente de cei din jur. Acest lucru este valabil chiar și când vine vorba de sarcini cotidiene simple, precum igiena personală, hrănirea, administrarea tratamentului medical. 

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol despre AVC (accident vascular cerebral) sunt destinate să ofere o înțelegere generală a subiectului și nu înlocuiesc sfaturile medicale profesionale. Fiecare caz de AVC este diferit și necesită o abordare medicală personalizată. Pentru informații precise și sfaturi medicale, apelați la un medic specialist.

Bibliografie:

1. American Stroke Association. “About Stroke.” American Stroke Association, 2024, www.stroke.org/en/about-stroke (accesat la 8 noiembrie 2024);

2. Cleveland Clinic. “Stroke: What It Is, Causes, Symptoms, Treatment & Types.” Cleveland Clinic, Cleveland Clinic, 22 Sept. 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/5601-stroke (accesat la 8 noiembrie 2024);

3. “Heart Disease & Birth Control | University of Colorado Ob/Gyn.” University of Colorado OB/GYN & Family Planning, 2012, obgyn.coloradowomenshealth.com/health-info/birth-control/medical-conditions-birth-control/heart-disease (accesat la 8 noiembrie 2024);

4. “Women and Stroke.” Heart and Stroke Foundation of Canada, www.heartandstroke.ca/stroke/what-is-stroke/types-of-stroke/women-and-stroke (accesat la 8 noiembrie 2024);

5. “Can Stress Cause a Stroke? Yes, and Here’s What You Can Do.” Flint Rehab, Aug. 2023, www.flintrehab.com/can-stress-cause-a-stroke/? (accesat la 8 noiembrie 2024).